PREZENTARE CULTURALA



Manastirea Govora

Manastirea GovoraManastirea Govora
Trecutul statiunii balneoclimaterice Baile Govora este strans legat de cel al Manastirii Govora - unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura feudala din tara noastra. Retrasa printre copaci seculari la adapostul unor ziduri groase fortificate, manastirea se afla la cca. 5 km departare de centrul statiunii si la mai putin de 2 km de comuna Govora, pe o valcea pe partea dreapta a paraului Govora.

Construita initial, conform traditiei, inca dinainte de Mircea cel Batran, de catre niste calugari fugiti din Peninsula Balcanica; intr-un document din 3 noiembrie 1533 se spune ca exista "de cand este Tara Romaneasca", iar in altul din 1 aprilie 1551, de pe vremea lui Mircea Voda Ciobanul, se mentioneaza ca a fost "pustiita" in vremea lui Vlad Tepes (1456-1462) de catre marele boier Vlad Voda Calugarul, asa cum rezulta dintr-un act de danie din 4 februarie 1488, prin care voievodul intareste Manastirii Govora "ocina numita Hinta cu tot hotarul", manastirea este zidita din temelii in 1496, in timpul domniei lui Radu cel Mare (1496-1508), care asa cum precizeaza un document din 1551 - "au gasit-o pustie si stricata...au dres-o si au infrumusetat-o".

In timpul lui Matei Basarab (1632-1654), manastirea a fost refacuta, intarita cu ziduri si cu trei turnuri de aparare prevazuta cu creneluri.Tot atunci a fost cladita actuala biserica si si-au amenajat incaperile care au adapostit o tipografie. Restaurarile au fost continuate de Constantin Brancoveanu in anul 1701-1702, asa cum reiese si din pisania pusa la intrarea bisericii "...in zilele luminatului Domn Constantin Basarab Voivodu...au prefacut-o din temelii, infrumusetand-o cu zugraveli si cu toata podoaba ei...sfarsindu-se la anii de la zidire 1729 (1711) iulie 23". Pictura murala interioara executata atunci de zugravii Iosif ermonah, Hranite, Theodosie si Stefan, ni-l infatiseaza drept ctitor pe Radu cel Mare impreuna cu Doamna Catalina.

Demne de vizitat sunt cele 8 portrete native din pronaus (Constantin Brancoveanu, Radu cel Mare, mitropolitul Antim Ivireanul) opera a acelorasi renumiti zugravi. Tot in timpul domniei lui Brancoveanu s-a ridicat si impunatorul turn - clopotnita de la intrare, s-au facut reparatii la cladirile manastirii, s-a ridicat o noua catapeteasma din lemn, cu valoroase decoratii specifice vremii(cu chenare si braie in care sa vad motive vegetale), se reface intraga pictura a bisericii, asa cum poate fi vazuta astazi. Restaurari ulterioare au mai fost executate in 1783 - 1787 (cu refacerea picturilor) in 1920 si in 1957-1959.

Manastirea Govora Pravila de la Govora, foaia de titlu.
In incinta manastirii, in incaperile boltite ale cladirilor se afla un mic muzeu in care sunt expuse stravechi obiecte de cult si gospodarie casnica, icoane cu vechime de trei - patru secole, carti bisericesti rare, din veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea. Manastirea Govora avea sa intre in istoria culturii noastre mai ales prin faptul ca aici, in timpul lui Matei Basarab, in 1636, este adusa de la Kiev, unde era mitropolit Petru Movila, o tiparnita, de sub teascurile careia vor iesi mai multe carti. In cei 7 ani de activitate tipografica vor fi tiparite urmatoarele carti: "Psaltirea slavona" (1637-1638), "Pravila cea mica" (1640), "Ceaslovul" (1640) si "Evanghelia invatatoare" (1642).

Cea mai importanta lucrare realizata este "Pravila", numita si "Pravila de la Govora" (cu 164 file), tiparita in sapte saptamani de Meletie Macedoneanul in timpul lui Matei Basarab.La realizarea acestei lucrari participa cele mai de seama personalitati ale timpului: Udriste Nasturel - publica pe pagina a treia o poezie la stema tarii, Meletie Macedoneanul si Stefan de Ohida sunt tipografi, iar traducerea dupa un manuscris aflat in tara noastra, "din limba slavona in limba romaneasca", este realizata de Mihail Moxa. Pe pagina a doua a cartii este prezentata stema Tarii Romanesti, cu urmatoarea inscriptie: "La preluminata stema a milostivilor Domni Basarabi...", urmata pe pagina a treia, de versuri dedicate stemei si domnului Tarii Romanesti.
Manastirea Govora Pravila de la Govora, 1640.
Stema Tarii Romanesti


Monument de cultura romaneasca veche, "Pravila" este intaia carte de legi tiparita in limba romana cuprinzand hotarari ale dreptului autohton civil si canonic.

Asa cum se desprinde si din cuprinsul Predosloviei, scopul principal al traducerii si tiparirii ei este de a pune in circulatie carti in limba romana: "Socotit-am ca mai toate limbile au carte pre limba lor.Cu aceia cugetaiu si eu...sa scotu aceasta carte anume Pravila, pre limba romaneasca"."Pravila de la Govora" va fi tiparita intr-o editie speciala si pentru Transilvania.

In 1640, dupa cum mentioneaza Stefan Pasca, se tipareste un "Ceaslov", care este considerata cea mai veche carte de acest gen publicata in tara noastra.Textul va fi semnalat de profesorul N. Draganu in Biblioteca Universitatii din Cluj.

Ultima carte "Evanghelia invatatoare" (1642), numita si "Cazanie", incepe a se tipari la Govora si se av termina la manastirea Dealu (1644), langa Tragoviste.La realizarea acestei lucrari un ajutor deosebit il va acorda luminatul carturar Udriste Nasturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab.

In "Predoslovie" se mai mentioneaza: "Si s-a inceput a se tipari aceasta carte numita Evanghelie cu invatatura in manastirea Govoreii si s-a sfarsit in manastirea din Deal..."."Evanghelia invatatoare" este prima carte tiparita in tarile romane cu pagini numerotate.

Toate cartile care s-au tiparit la Manastirea Govora au fost impodobite cu frumoase initiale si frontispicii si tiparite dupa moda vremii in rosu si negru. Ele au avut un rol important in formarea si dezvoltarea limbii romane.Tot vechile hrisoave aduc si priam mentiune despre izvoarele minerale de aici, caci la 21 septembrie 1494 hotarele ocinei Hinta, intarita lacasului monahal de catre voievodul Radu cel Mare, sunt fixate si la "varful care fierbe", situat intre Gatejesti si Prajila.Coborand informatia documentara despre "varful care fierbe" cu traditia orala, se poaet aprecia ca apele minerale de aici au fost folosite empiric, inca din evul mediu.Reumaticii faceau bai la Manastirea Govora si iodul se transporta in butoaie si era incalzit cu pietre incinse.



Muzeul

In anul 1977 se inaugureaza "Colectia de arheologie si carte veche" a preotului Gheorghe Petre Govora, un neobosit cercetator si arheolog local. Colectia donata Muzeului Judetean Valcea cuprinde obiecte descoperite in raza Govorei si a judetului Valcea, incepand din paleolitic si pana in secolele X-XII. Multe dintre exponate sunt unicate de o valoare stiintifica deosebita care atesta locuirea permanenta a acestei vechi vetre valcene, convietuirea daco-romana (un cuptor din secolul III e.n.) si perioada de etnogeneza a poporului roman.La etaj, colectia cuprinde carti rare, tiparite in tara sau peste hotare in secolele XVII-XVIII, lucrari deosebit de importante pentru istoria culturala romana.In anul 1995, cand s-au implinit 25 de ani de la infiintarea muzeului, Gheorghe Petre Govora publica la Rm. Valcea, sub egida muzeului judetean - lucrarea "O priestorie a nord-estului Olteniei". In prefata, prof. Dumitru Berciu remarca: "Cunosc lucrarea parintelui Gheorghe Petre Govora, cu atat mai bine cu cat am vazut-o inainte de a fi asternuta pe hartie si de a se formula concluziile necesare unei incadrari istorice, stiintifice.Ea se sprijina pe o exceptional de bogata documnetare adunata de autor in decurs de o i.html">Galerie foto | Contact | Harta site

Copyright 2010 Comuna Mihaiesti.Toate drepturile rezervate